Inimă.

Răpăitul ploii în concordanţă cu bătăile inimii mele creau muzică.
Acea muzică care îţi moleşeşte simţurile. Care îţi gâdilă timpanele. Care îţi trezeşte trupul din beţia zilnică.
Suntem norocoşi, nu? Putem bate darabana direct pe osatura noastră. Putem marca sentimentele pe chipul semenilor noştri. Putem să intrăm brutal în cavitătile inimii celor pe care îi iubim.
Apropo de cei pe care îi iubim… Oare îi alegem instinctiv? După anumite criterii? Sau pur şi simplu ne este dat să îi întâlnim?
Inima ştie. Inima, care îţi umple golul din inimă, îţi completează, în mod absurd, lego-ul vieţii tale.
Aşa că: La dracu!
Cu toate criteriile şi instinctele după care ne ghidăm şi ajungem să criticăm.
Judeci? La rândul tău vei fi judecat .
Iubeşte! E mai puţin costisitor.

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s